0728001177 [email protected]

La prima vedere, ne este greu sa intelegem cum reuseste flora intestinala sa influenteze mecanismul de comunicare dintre aparatul digestiv si materia cenusie. Si ne este si mai greu sa acceptam ca intestinul si creierul sunt doua organe foarte similare in ce priveste forma si aspectul.

Ca urmare a studiilor repetate referitoare la mecanismele de functionare a corpului uman, s-a ajuns la concluzia ca intestinul desfasoara un rol mult mai important decat se credea initial. Adeseori se vorbeste despre acest organ ca despre un ”al doilea creier” si totul are o justificare.

Care este explicatia?

Fara indoiala, creierul este un organ extraordinar, insa de unul singur nu reuseste sa gestioneze complexitatea mecanismelor ce au loc in organism. Si cum natura nu ”fabrica” nimic din pura intamplare, ne-a pus la dispozitie inca un creier, localizat de asta data in intestin. Dar cu toate ca nu ne dam niciodata seama de prezenta sa, acesta organ este in stare de performante sofisticate.

”Cel de-al doilea creier” este dotat si el cu un sistem nervos, sistemul nervos enteric, ce are in alcatuire o intreaga retea neuronala. Asemeni creierului, intestinul reuseste sa transmita si sa primeasca diverse semnale, fiind in masura sa reactioneze la stimulii externi. Nu ramane insensibil nici in fata senzatiilor pe care le percepem, a emotiilor, a starilor de stres sau a starii generale, buna sau mai putin buna.

Fiind dotat si cu o anumita autonomie, intestinul este in permanenta ”ocupat” cu mai multe ”sarcini” de natura fiziologica:

  • Favorizeaza absorbtia nutrientilor de baza;
  • Regleaza digestia alimentelor;
  • Protejeaza organismul de agentii patogeni;
  • Raspunde de sinteza hormonilor.

Sistemul nervos enteric (intestinul), in mod constant, se afla intr-o permanenta legatura cu sistemul nervos central (creierul). Cele doua organe atat de diferite la prima vedere, sunt unite de un fel de dependenta reciproca.

Un exemplu elocvent ce demonstreaza interactiunea reciproca dintre ele, este reprezentat de influenta pe care aparatul digestiv o are asupra creierului, in prezenta mancarurilor grase. Grasimile au efect sedativ atat cand gustam mancarea, cat si cand ajung in stomac, unde sunt digerate.

Pe de alta parte, la nivelul mucoasei intestinale, se afla un adevarat sistem imunitar. Rolul acestui sistem este sa poarte un fel de ”dialog” cu toate celulele organismului si sa le atentioneze atunci cand sunt ”amenintate” de unele substante daunatoare.

Cum sa avem grija de intestin?

Daca intestinul functioneaza corect, fara sa fie afectat de vreo patologie, este capabil sa ne protejeze de actiunea agentilor externi. In situatia in care exista deja un ”deranjament” in microflora bacteriana, vom incepe sa acuzam diverse simptome ce semnaleaza instaurarea unor patologii nu doar la nivelul tractului gastrointestinal.

Pentru mentinerea sanatatii intestinului, deosebit de utila este flora bacteriana sau macrobiota. Este vorba despre diverse specii de microorganisme, aflate in proportii variate, intre care trebuie sa existe un echilibru perfect, astfel incat sa ne garanteze o stare generala optima.

Iata cateva recomandari de care putem tine cont pentru a avea un intestin ”in forma”:

  1. Utilizarea probioticelor

Fermentii lactici, cunoscuti cu numele de probiotice, sunt un grup de organisme vii care odata administrate, au ca destinatie finala, intestinul. Aceste bacterii ”bune”, multiplicandu-se, reusesc sa ne confere o serie de beneficii. Probioticele echilibreaza flora intestinala ”deranjata” in urma:

  • Utilizarii antibioticelor;
  • Problemelor intestinale;
  • Regimului alimentar nesanatos.
  1. Alimentatia echilibrata

Alimentatia echilibrata, ce variaza in functie de sezon, este o regula fundamentala in reglarea tranzitului intestinal. Echilibru inseamna in special fibre si prebiotice, un grup de alimente care spre diferenta de probiotice, nu sunt organisme vii, ci servesc drept hrana pentru bacteriile intestinale ”bune” (probiotice). Toate aceste substante pot fi asimilate din fructele proaspete de sezon, din legume si din cerealele integrale.

  1. Hidratarea obligatorie

Hidratarea este esentiala nu doar pentru intestin. Insa in absenta unui aport de apa corespunzator, in interiorul intestinului, situatia are toate sansele sa devina alarmanta. Una dintre cele mai frecvente consecinte enterice (ce se refera la intestin) a deshidratarii, este aparitia constipatiei.

  1. Activitatea fizica

Activitatea fizica face bine corpului, sufletului si mintii, in egala masura. Daca la nivel fizic, stimuleaza tranzitul intestinal, imbunatateste metabolismul si favorizeaza circulatia sanguina, la nivel mental, miscarea ne detensioneaza si ne permite sa ne eliberaram de stresul acumulat.