0728001177 [email protected]

(Daca nu ati citit partea I, o puteti gasi aici.)

Este ceva normal ca in urma unei activitati fizice sau intelectuale intense si prelungite, sa fim epuizati. Desi modul in care percepem senzatia de oboseala difera de la un caz la altul, normalitatea depinde de capacitatea organismului de a se recupera spontan, redobandindu-si vigoarea dinainte de perioada de efort.

Asa cum am vazut in postarea anterioara (Sindromul de oboseala cronica. Definitie, simptome, cauze), tulburarea cunoscuta ca CFS difera de oboseala obisnuita si de starea de somnolenta. Cu toate ca este caracterizata si de o extenuare psihica, nu doar fizica, nu poate fi confundata cu lipsa de motivatie sau cu diverse tulburari de natura psihica.

Pentru ca doar o diagnosticare corecta permite controlarea si ameliorarea sindromului de oboseala cronica, nu ne ramane decat sa aflam in ce consta criteriile de diagnosticare, posibilitatile de tratament si multe altele.

Cum arata factorii de risc?

In ciuda unei liste concrete de cauze determinante, la originea sindromului se afla o serie de cauze posibile, precum si cativa factori favorizanti:

  1. Veniturile modeste

Sindromul de oboseala cronica, practic, nu scuteste pe nimeni. Vizeaza toate grupurile etnice si sociale, indiferent de sex sau de localizare geografica. Insa unele date statistice confirma o raspandire mai mare in randul populatiei cu o situatie materiala modesta.

  1. Factorul genetic

Uneori, tulburarea se poate manifesta la mai multi membri ai aceleiasi familii, desi nu s-a demonstrat ca ar fi contagioasa. Cu toate ca nu exista o certitudine, este posibil sa conteze si factorul ereditar. Inca se desfasoara cercetari in privinta posibilitatilor de transmitere pe cale genetica.

  1. Obezitatea si stresul

Un alt factor de risc, recomandat sa fie luat in seama, il reprezinta masa corporala. Persoanele supraponderale si cele obeze, care nu obisnuiesc sa desfasoare o activitate fizica regulata, au mai multe riscuri sa se imbolnaveasca. Situatia ramane valabila si in cazul celor stresate si nervoase.

  1. Sexul feminin

Potrivit specialistilor CDC (Centers for Disease Control and Prevention), acest sindrom afecteaza cu preponderenta femeile, numarul lor fiind de 4 ori mai mare decat al barbatilor. Cu toate acestea, se estimeaza ca doar 20 % dintre subiecti sunt diagnosticati corect.

  1. Persoanele tinere

Un segment aparte, in cazul caruia incidenta maladiei este majora, il constituie persoanele cu varsta cuprinsa intre 30 si 50 de ani. O alta categorie, desi inferioara numeric, este reprezentata de adolescenti si copii. Patologia este insa mai putin frecventa in randul copiilor cu varsta mai mica de 12 ani.

Cum este diagnosticat sindromul de oboseala cronica?

Din cauza tabloului clinic destul de complex, care pe alocuri se suprapune cu alte maladii, sindromul de oboseala cronica poate fi adeseori diagnosticat eronat. Patologia CFS, adeseori interpretata drept o forma de depresie, este mai mult de atat. Depresia, la fel ca epuizarea fizica si psihica sunt doar simptome ale aceleiasi afectiuni.

In plus, nu exista teste de laborator in masura sa confirme instaurarea sau nu a patologiei. Iar pentru ca medicul specialist sa poata pune un diagnostic precis de CFS, trebuie cumulate 3 criterii:

Criteriul 1: Vor fi excluse din discutie alte posibile tulburari / patologii grave asociate cu oboseala cronica: obezitatea, tulburarea bipolara, starile depresive si de anxietate, tulburarile de somn, anemiile, diabetul zaharat, mononucleoza, scleroza multipla, maladiile osteoarticulare, boala Lyme, boala Cushing, bolile autoimune, cancerul, etc.

Criteriul 2: O alta conditie consta in identificarea a cel putin 4 dintre posibilele simptome asociate (probleme fizice si tulburari psihice), asa cum au fost ele descrise in articolul precedent.

Criteriul 3: Oricare ar fi semnalele de alarma, daca acestea persista o perioada mai indelungata de 6 luni, exista sansa ca pacientul sa poata fi diagnosticat cu sindromul de oboseala cronica.

Ce avem de facut pentru controlarea acestei patologii?

Manifestarile clinice ce insotesc sindromul de oboseala cronica ne sugereaza ca resursele energetice de care dispunem au fost in mod evident afectate. Iar din acest motiv, avem de-a face cu o carenta vizibila de forta fizica si pofta de viata.

Putem banaliza problema si strangand din dinti, sa incercam sa ne continuam traiul ca si cum nu s-ar fi intamplat nimic. Dar solutia, departe de a fi cea corecta, este complet neproductiva, tocmai pentru ca efectul obtinut va fi contrar celui dorit.

Mai exact, neglijand realitatea si existenta unei probleme adevarate, nu vom face decat sa agravam situatia si patologia. Ne vom simti inca si mai extenuati, mai deprimati si fara nicio putere sa ne continuam activitatile casnice obisnuite sau profesionale.

Si ceea ce este mai grav, pe termen lung, sindromul de oboseala cronica poate avea efecte nedorite ce intereseaza nu doar latura psihica, ci si pe cea fizica. Oboseala cronicizata deja si devenita patologica, poate accentua alte tulburari psihice precum starile de anxietate, atacul de panica sau nervozitatea.

De asemeni, din cauza oboselii permanente, au de suferit diverse organe, aparate si sisteme. De efectele daunatoare ale CFS, nu sunt scutite nici sistemul imunitar (perioadele de stres puternic slabesc barierele de aparare ale organismului), nici glanda tiroida, ficatul sau inima (fiecare dintre aceste organe sunt influentate de starile de stres si oboseala).

Primul gand va fi ca o scurta perioada de repaus va remedia starea de epuizare si ca ne vom simti imediat revigorati. Dar nu mica ne va fi uimirea daca dupa o pauza de 2-3 zile, oboseala psihica si fizica va reveni inca si mai chinuitoare.

Adevarul este ca avem nevoie de mai mult de atat. Putem lua in considerare si posibilitatea sa ne intrerupem in totalitate activitatile zilnice, in favoarea unei binemeritate vacante relaxante si reconfortante.

Insa cum nu ne permitem cu totii sa intoarcem spatele responsabilitatilor cotidiene, am putea sa mai incetinim ritmul rutinei zilnice. Si pentru ca nu de putine ori natura ne da o mana de ajutor pentru ameliorarea problemelor de sanatate, putem compensa deficitul de energie, cu diverse suplimente alimentare, asociate altor terapii specifice.

Care sunt optiunile terapeutice?

In prezent, nu exista un tratament propriu-zis care sa ne vindece de CFS. Insa ne putem folosi de diverse remedii si strategii terapeutice menite sa atenueze intensitatea si numarul simptomelor.

          1. Produsele naturiste

  • Antioxidanti sub forma de suplimente nutritive (samburi de struguri, acai, extract de ceai verde, etc.), pentru reducerea radicalilor liberi;
  • Spirulina, pentru cresterea rezistentei organismului la efort fizic si psihic intens;
  • Catina, cu o actiune puternic antioxidanta, tonifianta si vitaminizanta;
  • Noni, un important imunostimulator, energizant si totodata antidepresiv.

    2. Produsele farmaceutice
  • Analgezice, pentru combaterea durerilor osteoarticulare, musculare sau de cap (sunt comercializate in farmacii fara sa avem nevoie de reteta);
  • Antidepresive, indicate in starile accentuate de depresie, stres, anxietate (se recomanda utilizarea acestora in completarea sedintelor de psihoterapie);
  • Antihistaminice, ce au rolul sa amelioreze simptomele alergice specifice virozelor respiratorii, comune si sindromului de oboseala cronica;
  • Medicamente pentru insomnie, in masura sa ajute la relaxare si sa imbunatateasca durata si calitatea somnului;
  • Preparate pentru memorie si concentrare, capabile sa stimuleze activitatea sistemului nervos.

    3. Aromaterapia

Anumite esente naturale cu efect tonifiant, au capacitatea sa contrasteze starile de oboseala, ajutand organismul surmenat:

  • Uleiul esential de cimbrisor, ce are o actiune tonica la nivelul sistemului nervos si regeneranta la nivel fizic;
  • Uleiul esential de rozmarin, un eficace cardiotonic, recomandat in starile de astenie si de slabiciune fizica si mentala;
  • Uleiul esential de ghimbir, un potent energizant in masura sa imbunatateasca memoria si concentrarea.

    4. Grupurile de sustinere

Daca suferim de sindromul de oboseala cronica sau de alte patologii similare, frecvent, suntem deprimati sau tristi, lipsiti de forta si nervosi. Pentru a depasi momentele critice si a ne simti mai bine, in limita posibilitatilor, este important sa participam la grupuri de sprijin.

Ne va face bine sa relationam si sa putem discuta cu alte persoane afectate de aceeasi maladie debilitanta. Astfel, vom avea sentimentul ca nu suntem diferiti de restul lumii si ne va fi mai usor sa ne reintegram in familie, in societate si la locul de munca.

5. Terapia cognitiv-comportamentala

Mai putem lua in considerare si terapiile cognitiv-comportamentale. Scopul acestora este sa ne ajute sa intelegem mai bine patologia si sa-i acceptam prezenta. Prin astfel de terapii vom reusi sa recunoastem simptomele ce insotesc CFS, iar mai apoi, vom fi capabili sa le gestionam.

Este adevarat ca optiunea in cauza nu da rezultate multumitoare tuturor pacientilor. Insa esecul unora nu reprezinta o scuza care sa ne motiveze lipsa de interes. La fel de bine, solutia poate functiona, la fel cum a functionat si pentru diverse alte persoane cu CFS.

In cazurile fericite, pacientul ajunge sa-si accepte starea si sa nu o mai considere debilitanta. Astfel, va reactiona mai bine in fata simptomatologiei aferente, fara sa se mai lase conditionat de ea.

        6. Modificarea stilului de viata

In prezenta tulburarii CFS, este important sa adoptam anumite masuri referitoare la stilul de viata:

  • Evitarea situatiilor stresante;
  • Diminuarea perioadelor de efort psiho-fizic;
  • Alegerea momentelor de relaxare;
  • Refuzul de a ne implica in activitati prea solicitante;
  • Crearea unui program regulat de somn si odihna;
  • Limitarea consumului de substante excitante (nicotina, cafeina);
  • Reducerea cantitatii de alimente consumate la o masa;
  • Cresterea numarului de mese zilnice;
  • Practicarea cu regularitate a unei activitati fizice;
  • Cresterea progresiva a efortului fizic si intelectual, etc.

Toate aceste solutii terapeutice, combinate, pot da optime rezultate.

Exista patologii care s-au nascut cu numele gresit. Este si cazul sindromului de oboseala cronica. Ani de-a randul, denumirea a facut referinta strict la o tulburare psihologica, pacientii fiind considerati sanatosi din punct de vedere fizic.

Dar in sistemul medical actual nu este loc pentru alte erori. Acesta este si motivul pentru care am considerat utila dezbaterea acestui subiect destul de controversat.

Surse:

http://www.cdc.gov/cfs/general/index.html

http://www.medicinenet.com/chronic_fatigue_syndrome/article.htm

http://www.webmd.com/chronic-fatigue-syndrome/

http://www.everydayhealth.com/chronic-fatigue-syndrome/chronic-fatigue-syndrome-basics.aspx

http://www.healthline.com/health/chronic-fatigue-syndrome#Overview1

http://it.wikipedia.org/wiki/Sindrome_da_fatica_cronica