0728001177 [email protected]

Mituri despre alimentatia vegetariana

Diversificarea alimentelor este mai intai de toate, o necesitate pentru organismul nostru. Insa nu de putine ori, unele aspecte sociale, personale sau culturale ne pot conditiona obiceiurile alimentare, afectand modul in care ne hranim.

alimentatie vegetarianaAdevaratul scop al dietelor este sa ne furnizeze intreaga gama de nutrienti ce caracterizeaza un regim alimentar sanatos. In ciuda faptului ca alegerea de a renunta la mancarurile pe baza de carne este una tot mai raspandita, se pune problema daca este sanatos sa fim sau nu vegetarieni.

In realitate, alimentatia vegetariana este una benefica pentru noi, umanii, intrucat reuseste sa ne furnizeze toti nutrientii de care avem nevoie. Si totusi, in jurul nostru ”gurile rele” sunt de o cu totul alta parere si nu se dau inapoi de la a nascoci tot felul de suspiciuni cu privire la siguranta acestui stil alimentar.

Adevarul despre alimentatia vegetariana

1. Mit…

Pentru prevenirea anemiilor este esential consumul de carne.

… si adevar

Fierul este un mineral prezent si in alimentele de origine vegetala.

Ideea sugerata ne lasa de inteles ca nu trebuie sa mancam multa carne pentru a combate anemia. Mai degraba vom cauta cele mai bune metode pentru evitarea carentelor si le vom asocia cu o alimentatie vegetala bogata in fier.

Este adevarat ca produsele din carne sunt bogate in fier heminic, un tip usor de asimilat de organism. Insa cea mai mare parte a cantitatii de fier, cunoscut ca si fier nonheminic (fierul nonheminic are o asimilare mai lenta), este similara cu cea prezenta si in produsele de origine vegetala. De aici si ideea ca alimentatia omnivora ar putea fi ideala pentru combaterea anemiilor.

Doza zilnica recomandata de fier este de circa 7 mg la copiii cu varsta cuprinsa intre 0 si 3 ani, de 9 mg pentru prescolari si scolarii mici, de 10 mg in cazul barbatilor si de circa 18 mg in cazul femeilor aflate la varsta fertila sau care alapteaza. Pentru femeile insarcinate, valoarea poate creste pana la 30 mg pe zi.

2. Mit…

Fara alimentele de origine animala, exista riscul deficitului de proteine.

… si adevar

Proteinele sunt nutrienti prezenti in toate produsele alimentare, indiferent de originea acestora.

Cantitatea proteinelor continute de sursele alimentare vegetale, precum si necesarul individual al fiecarei persoane pot varia. Dar exista suficiente categorii de legume si cereale bogate in proteine, in masura sa acopere necesarul nutritional in functie de varsta si de stilul de viata adoptat.

Este gresita conceptia ca doar alimentele de origine animala ne pun la dispozitie varietatea de nutrienti si in special de proteine considerate ”nobile”. Adevarul este ca hrana de origine vegetala reuseste sa ne furnizeze toti aminoacizii esentiali de care avem nevoie pentru completarea rezervei de aminoacizi intrebuintati pentru sinteza proteinelor. Organismul uman detine o rezerva de 20 de aminoacizi, din care 12 sunt sintetizati in mod natural, in timp ce 8 tipuri au ca sursa de provenienta alimentatia obisnuita.

Necesarul de proteine se calculeaza in functie de greutatea corporala. In medie, se considera ca un individ de greutate medie are nevoie de aproximativ 0,7-1 g de proteine pentru fiecare kilogram. Dar pentru ca nu este bine sa avem o dieta nici prea bogata in proteine, nici prea saraca, aportul optim este calculat in functie de necesarul de proteine al fiecarui individ, tinand cont de stilul de viata al acestuia:

  • 1,5-2,5 g proteine / kilogram in cazul sportivilor ce practica bodybuilding si sporturi anaerobice (activitati de potenta, in care organismul este supus unui efort intens ce nu poate fi prelungit in timp);
  • 1,3-1,5 g proteine pentru cei care fac fitness si pentru sportivii ce practica o disciplina aerobica (de intensitate medie-redusa si de durata indelungata, cu rolul de a imbunatati functia respiratorie, metabolica si cardiovasculara);
  • 1-1,3 g proteine in cazul persoanelor ce practica o activitate fizica moderata;
  • 0,9-1g proteine / kilogram pentru persoanele sedentare.

3. Mit…

Pentru oase sanatoase este nevoie de calciul din laptele de vaca.

… si adevar

Laptele de vaca, desi contine mari cantitati de calciu, este insuficient pentru prevenirea osteoporozei.

vegetarian S-a demonstrat ca cresterea consumului individual de lapte de vaca nu este eficienta  pentru combaterea maladiilor ce afecteaza aparatul osos.

Aparent inexplicabil,  populatiile considerate mari consumatoare de lapte, incluse  derivatele acestuia,  comparativ cu cei care consuma putin lapte sau deloc, prezinta  un risc crescut de  sensibilitate la nivelul scheletului osos.

Mai exact, se pare ca riscul de aparitie a  fracturilor si a osteoporozei (patologie  manifestata prin atrofierea tesutului osos)  este chiar mai ridicat.

 

Explicatia specialistilor se bazeaza pe modul in care calciul este asimilat in oase, fapt ce nu este favorizat de consumul in exces de lapte sau produse din lapte. Este important, mai degraba, sa cunoastem factorii ce influenteaza echilibrul calciului din organism (echilibrul este evaluat in functie de calciul care se consuma si calciul care se pierde):

  • Excesul de sodiu (sarea) din mancarea procesata;
  • Excesul de aminoacizi sulfurati si de proteine de origine animala;
  • Nivelul redus de vitamine si de minerale protective;
  • Aportul scazut de fitocompusi benefici.

Aviz amatorilor de proteine animale! Abuzul de aceste proteine nu va face decat sa incetineasca procesul de absorbtie, mecanism ce uneori poate avea consecinte grave asupra sistemului osos. Efectele ar putea coincide chiar cu fragilitatea oaselor si cu osteoporoza.

4. Mit…

Fructele oleaginoase de tipul nucilor, alunelor sau arahidelor, ingrasa.

… si adevar

Fructele oleaginoase au un ridicat aport nutritional si favorizeaza atingerea pragului de satietate.

Alunele, migdalele, nucile, fisticul sau arahidele sunt doar cateva exemple din categoria fructelor considerate pana nu de mult, ”interzise”. Continand numerosi nutrienti ”pretiosi” precum vitaminele, substantele antioxidante, proteinele, mineralele si grasimile sanatoase, au si un aport caloric destul de ridicat. Prin urmare, consumate in mod excesiv, aceste fructe oleaginoase ar putea duce la un surplus caloric nedorit.

Tinand cont ca grasimile reprezinta o componenta esentiala in dietele alimentare echilibrate, se pare ca adevarul se afla undeva la mijloc. Grasimile intervin in unele functii metabolice si un exemplu concludent in acest sens este dat de rolul acestora in absorbtia vitaminelor liposolubile A, E, K sau D.

Secretul ce le pune in valoare beneficiile, mentinand insa intr-un con de umbra asa-zisele efecte colaterale (suplimentul caloric), consta in alegerea grasimilor considerate ”de calitate”. Este indicat sa optam pentru grasimile nesaturate provenite din fructele oleaginoase, aflate intr-o stare cat mai naturala posibil, in defavoarea celor saturate sau de origine animala (grasimi nesanatoase).vegan

Pe de alta parte, daca introducem in meniul saptamanal nuci, migdale, arahide, fistic, caju sau alune, vom constata o diminuare a colesterolului din sange. Mai exact, fructele oleaginoase reduc nivelul colesterolului LDL sau ”rau” si riscurile patologiilor cardiovasculare, concomitent cu cresterea celui considerat ”bun” (colesterolul HDL).

In plus, a fost demonstrat ca obiceiul de a manca zilnic o mana de nuci sau de migdale nu contribuie la acumularea de kilograme, dimpotriva. Consumul moderat si cu regularitate ne ajuta la dobandirea senzatiei de satietate si a greutatii corporale ideale.