0728001177 [email protected]

Complexul de vitamine B ajuta la mentinerea sanatatii sistemului nervos, a pielii, ochilor, parului, ficatului, la corecta functionare a creierului, dar si la mentinerea tonusului muscular al tractului gastrointestinal.
Vitaminele B complex actioneaza ca niste coenzime, ajutand la reactiile enzimelor cu alte substante si sunt implicate in producerea energiei. Sunt de folos in ameliorarea depresiei si anxietatii. Asigurarea necesarului de vitamine B este foarte important pentru persoanele in varsta, deoarece absorbtia vitaminelor B scade cand imbatranim. Exista cazuri de persoane diagnosticate cu Alzheimer ale caror probleme proveneau din carenta de vitamina B12 si alte vitamine B. Este indicat ca intotdeauna vitaminele B sa fie luate impreuna, deoarece actioneaza ca o echipa. Datorita faptului ca lucreaza impreuna, carenta unei vitamine B indica deasemenea si lipsa altora.

Vitamina B1 (tiamina)
Imbunatateste circulatia sangvina, ajuta la formarea sangelui,  la metabolismul carbohidratilor si la producerea acidului clorhidric, important pentru o digestive corecta. Vitamina B1 imbunatateste activitatea cognitiva, functionarea creierului si capacitatea de invatare. Sa dovedit un formidabil stimulent al dispozitiei (mai ales la femei). Actioneaza si ca antioxidant, protejand organismul de efectele  degenerative ale imbatranirii, ale consumului de alcool si ale fumatului.
Carenta de Vitamina B1 poate duce la constipatie, ficat marit, oboseala, tulburari gastrointestinale, amnezie, iritabilitate, tulburari cardiace, lipsa apetitului, atrofie musculara, nervozitate, slabiciune generala. Deficitul grav de vitamina B1 conduce la vatamarea creierului, si apare cel mai frecvent in randul alcoolicilor. Organismul nu poate stoca decat cantitati mici de vitamina B1.
Cele mai importnte susrse de vitamina B1 sunt carnea de pasare, carnea de porc, cerealele integrale, ficatul, galbenusul de ou, germenii de grau, oleaginoasele, orezul brun, pestele, legumele, drojdia de bere, algele marine.
Antibioticele, sulfamidele, alcoolul si cafeina pot creste nevoia de vitamina B1.

Vitamina B2 (riboflavina)
Este necesara celulelor respiratorii, cresterii si formarii globulelor rosii si producerii anticorpilor. Importanta in prevenirea si tratarea cataractei, calmeaza oboseala ochilor. Ajuta la metabolizarea grasimilor, carbohidratilor si proteinelor. Este importanta in timpul sarcinii, deoarece lipsa acesteia poate afecta dezvoltarea fatului.
Carenta de vitamina B2 poate fi raspunzatoare pentru crapaturi si dureri la coltul gurii, dereglari ale vazului, leziuni ale pielii, ameteli, caderea parului, insomii.
Vitamina B2 se gaseste in branza, galbenus de ou, peste, legume, carne, lapte, cereale integrale.
Vitamina B2 este distrusa de antibiotice si alcool.

Vitamina B3 (niacina, niacinamida)
Necesara unei bune circulatii a sangelui, ajuta la sanatatea pielii si in functionarea sistemului nervos. Niacina este un stimulent principal in productia de energie din mitocondrii, avand astfel un rol important in protectia creierului, deoarece fara energie suficienta celula cerebrala este mai putin eficienta si mai predispusa vatamarii de catre radicalii liberi. Contribuie la repararea daunelor ADN-ului cauzate de radicalii liberi. Scade colesterolul si imbunatateste circulatia. Exista doua forme ale vitaminei B3: niacina si niacinamida. Niacinamida nu are toate proprietatile niacinei, mai exact nu este eficienta in scaderea colesterolului din sange.
Simptomele Carentei de vitamina B3: ulceratii, dementa, depresie, ameteli, oboseala, dureri de cap, indigestie, insomnia, slabiciune musculara.
Niacina si niacinamida le gasim in ficatul de vita, drojdia de bere, broccoli, morcovi, branza, oua, peste, carne de porc.

Vitamina B5 (acid pantotenic)
Este cunoscuta si ca o vitamina antistres, dar joaca un rol si in producerea hormonilor suprarenali, in formarea anticorpilor, in transformarea grasimilor in energie si in producerea neurotransmitatorilor
O carenta poate provoca oboseala, dureri de cap, greata si furnicaturi.
Alimente ce contin vitamina B5: carne de vita, drojdia de bere, ouale, legumele crude, ficatul, nucile, graul integral, carnea de porc, avocado, ciupercile.

Vitamina B6 (piridoxina)
Vitamina B6 este implicate intr-o multitudine de functii ale organismului, ocupand un loc fruntas intre toti nutrientii, ajutand atat in sanatatea mentala cat si in cea fizica. Necesara daca retineti lichide, dar si in producerea acidului clorhidric si in absorbtia grasimilor si proteinelor. Contribuie la formarea globulelor rosii si mentine echilibrul intre sodiu si potasiu. Este necesara pentru functionarea normala a creierului si pentru sinteza acizilor nucleici ARN si AND. Vitamina B6 este de asemenea necesara pentru sintetizarea neurotransmitatorilor, cum ar fi serotonina, dopamina, norepinefrina, GABA si taurina. Cercetarile indica faptul ca lipsa de vitamina B6 poate duce la scaderea nivelului de serotonina din creier, provocand schimbari negative ale dispozitiei sau chiar depresii grave. Activeaza numeroase enzime si contribuie la functionarea sistemului imunitar si la producerea anticorpilor. Are un rol important in imunizarea impotriva cancerului si in prevenirea aterosclerozei. Inhiba formarea homocisteinei  (un compus toxic) care ataca muschiul inimii si permite depozitatea colesterolului.
Carenta poate duc e la anemie, dureri de cap, greata, convulsii, voma dar si la acnee, conjunctivita, depresie, ameteli, artrita, oboseala, dificultati de invatare si memorare.
Sursele de vitamina B6: intr-o oarecare masura toate alimentele contin aceasta vitamina, dar printre cele mai bogata enumeram: drojdia de bere, morcovii, ouale, carnea de pui si de vita, pestele, mazarea, spanacul, fasolea, orezul brun, varza. Specialistii ne sugereaza o cantitate de 10-50 mg pe zi, dar este sigura pana la 200 mg pe zi.
Antidepresivele, terapiile cu estrogeni si contraceptivele orale duc la un necesar crescut de vitamina B6, in timp ce diureticele si medicamentele cu cortizon impiedica absorbtia.

Vitamina B12 (metilcobalamina)
Vitamina B12 este de fapt un complex, printre compusii esentiali aflandu-se cobalaminele. Cobalaminele sunt similare cu hemoglobina din sange, cu diferenta ca in loc de fier contin cobalt. Cea mai eficienta forma a vitaminei B12 este metilcobalamina, iar cea mai comuna forma este cianocobalamina. Cianocobalamina se absoarbe greu in organism si nu prea reuseste sa patrunda in celule astfel incat sa-si indeplineasca functiile. O mica parte din cianocobalamina este transformata de ficat in metilcobalamina, dar nu in cantitati suficiente. Metilcobalamina protejeaza sistemul nervos si lupta impotriva deteriorarii neuronilor la batranete, mai mult decat atat poate ajuta in prevenirea bolii Parkinson sau sa-i incetineasca evolutia. Vitamina B12 este importanta in prevenirea anemiilor, ajuta acidul folic in formarea celulelor rosii si ajuta la utilizarea fierului de catre organism. S-a dovedit ca suplimentarea cu vitamina B12 imbunatateste calitatea somnului, facandu-l mai odihnitor si mai reconfortant.
Carenta (care poate fi provocata si de o proasta absorbtie, mai ales la persoanele in varsta sau care sufera de afectiuni digestive) poate avea ca urmari: degradarea oaselor, oboseala cronica, depresie, constipatie cronica, un mers anormal, ameteli, marirea ficatului, pierderea memoriei, iritabilitate, dureri de cap, afectiuni neurologice, degenerarea maduvei spinarii. Vegetarienii sunt sfatuiti sa ia suplimente cu vitamina B12, deoarece aceasta se gaseste aproape exclusiv in alimentele de origine animala.
Surse de vitamina B12: carnea, drojdia de bere, oua, scoici, lapte, fructe de mare.  Vitamina B12 din suplimente este o forma cristalina, care este mult mai bine absorbita de organism decat vitamina B12 din alimente, chiar si in cazul unei aciditati reduse cauzate de gastrita atrofica. Putem lua suplimente cu vitamina B12 la orice varsta, fiind deosebit de sigure, ele fiind absolut necesare dupa 50 de ani, cand poate aparea gastrita atrofica. Un stiudiu britanic recent facut la Oxford a scos la iveala faptul ca persoanele in varsta cu niveluri foarte scazute de vitamina B12 in sange sunt de patru ori mai predispuse la Alzheimer.
Medicamentele pentru guta, anticoagulante si suplimentele cu potasiu pot bloca absorbtia vitaminei B12 in tractul digestiv.

Biotina
Este importanta pentru cresterea celulelor, producerea acizilor grasi, in metabolizarea grasimilor, carbohidratilor si proteinelor si in utilizarea altor vitamine B. 100 mg de biotina pe zi poate preveni caderea parului la barbati. Contribuie si la sanatatea tesutului nervos, al maduvei osoase si a glandelor sudoripare.
Carenta de biotina este rara la adulti, deoarece poate fi produsa in intestine din anumite alimente, cum ar fi: drojdia de bere, galbenusul de ou, carne, lapte, peste de apa sarata, soia si cereale integrale.
Antibioticele, sulfamidele si zaharina diminueaza efectele biotinei.

Colina
Necesara transmiterii corecte a impulsurilor nervoase, in functionarea ficatului si in sinteza lecitinei. Contribuie la formarea hormonilor si la scaderea excesului de grasime de la nivelul ficatului, deoarece intervine in metabolismul grasimilor si al colesterolului. Fara colina functiile creierului si memoria sunt afectate. Carenta poate duce la boli ale ficatului sau rinichilor, la probleme cardiace, ulcer, dificultati in digestia grasimilor.
Colina se gaseste in cantitati importante in: galbenusul de ou, lecitina (aprox. 20% colina), legume, carne, lapte, soia si cereale integrale.

Acid folic
Acidul folic este considerat hrana creierului, este necesar pentru producerea energiei si pentru formarea globulelor rosii. Este important pentru sanatatea, diviziunea si inmultirea celulelor, functionand ca o coenzima in sinteza ADN si ARN. Poate ajuta in depresii si anxietate. Este unul dintre cei mai importanti nutrienti in reglarea homocisteinei (un nivel ridicat de homocisteina este asociat cu ateroscleroza – ingustarea arterelor din cauza depunerilor de grasime). Acidul folic este foarte important in sarcina, ajutand la formarea celulelor nervoase din celulele embrionului si ale fatului. Studiile au demonstrate ca o doza de doar 400 mcg luate la inceputul sarcinii poate preveni majoritatea defectelor canalului neural.
Carenta de acid folic poate avea ca efecte: anemia, apatia, respiratia grea, insomnia, probleme de memorie, oboseala, paranoia. Acidul folic nu este o substanta nutritiva cerebrala secundara. Lipsa lui poate provoca o varietate de tulburari cerebrale, de la modificari subtile ale dispozitiei pana la probleme de gandire, de memorie, depresie grava sau dementa.
Surse alimentare: sparanghelul, orzul, carnea de vita, drojdia de bere, taratele, orezul brun, branza, carnea de pui, legumele, cereale integrale.  Prepararea alimentelor distruge acidul folic.
Contraceptivele si alcoolul cresc nevoia de acid folic.

Inositol
Inositolul este esential pentru cresterea parului, are un efect linistitor si este de ajutor in reducerea colesterolului. Inositolul indeparteaza grasimea din ficat si este important in sinteza lecitinei. Studiile au aratat ca in doze mari ajuta in tratamentul depresiilor, in bolile anxioase si in afectiunile obsesiv-compulsive, fara efectele secundare ale medicamentelor.
Carenta poate duce la ateroscleroza, la caderea parului, la un nivel ridicat de colesterol, la iritabilitate si indispozitie.
Surse: se gaseste in drojdia de bere, fructe, lecitina, legume, carne, lapte, legume, cereale integrale.
Consumul de cafeina in cantitati mari poate produce o lipsa de inositol in organism.

Acidul para-aminobenzoic (PABA)
PABA poate fi transformat in acid folic de bacteriile intestinale, fiind de altfel si un constituient de baza al acidului folic. Este un antioxidant util impotriva arsurilor solare si ajuta la prevenirea cancerului de piele, prin reducerea absorbtiei radiatiilor UV-B. Ajuta la mentinerea sanatatii folorei intestinale. PABA poate duce la revenirea parului alb la culoarea initiala, daca albirea a fost provocata de stres sau deficiente nutritionale. Protejeaza impotriva efectelor secundare ale fumatului si ale altor contaminanti ai aerului. Reduce inflamatia in artrite si creste flexibilitatea articulatiilor.
Carenta poate duce la oboseala, depresii, incaruntire, nervozitate si afectiuni ale pielii.
PABA se gaseste in rinichi, ficat, ciuperci, spanac si cereale integrale.
Medicamentele care contin sulfanilamide pot contribui la carenta de PABA.
Suplimente cu vitamine din complexul B.