0728001177 [email protected]

Toata lumea ar trebui sa cunoasca bazele alimentatiei si elementele ce o compun.
O alimentatie corecta este necesara mentinerii sanatatii sau in recuperarea  acesteia.
Sunt patru nutrienti de baza: apa, proteinele, carbohidratii si grasimile. In afara de acesti nutrienti de baza mai exista micronutrientii (sunt si ei esentiali organismului dar avem nevoie de ei  in cantitati mici), printre care cei mai cunoscuti sunt vitaminele si mineralele.

Pe scurt enumeram cateva caracteristici pentru fiecare nutrient de baza:

1. Apa
Apa este nutrientul esential care intervine in toate functiile organismului. Ex.: ajuta la transportul nutrientilor si deseurilor inspre si in afara celulelor,  In fapt corpul uman are in jur de 70% apa.  Consumand o cantitate suficienta de apa in fiecare zi ne putem proteja sanatatea (minim 2 litri/zi).

2. Proteine
Proteinele sunt esentiale in cresterea si dezvoltarea organismului. Sunt de asemenea necesare in producerea enzimelor, anticorpilor, hormonilor si a tesuturilor, desi pentru multi oameni  proteinele sunt legate doar de cresterea masei musculare.Proteinele sunt alcatuite din aminoacizi, care se impart in esentiali si neesentiali. Cei esentiali nu pot fi produsi  de organism, deci trebuie suplimentati prin alimentatie. Cei neesentiali  pot fi produsi de organism din alti aminoacizi, dar in acelasi timp pot fi suplimentati si ei din alimentatie.  Organismul in conditii normale de functionare  isi face provizii de aminoacizi. Totusi daca lipsa aminoacizilor devine cronica, organsimul este fortat sa opreasca fabricarea proteinelor. Alimentele care ne asigura proteinele sunt impartite in doua mari categorii: cele care ne furnizeaza proteine complete (carne, peste, oua, lactate ) si cele care ne furnizeaza proteine incomplete (legume, fructe, cereal etc.). Se poate observa usor ca doar alimentele de origine animala furnizeaza in general proteine complete, dar in acelasi timp este recomandat sa le folosim cu moderatie datorita in primul rand al grasimilor nesanatoase care le contin (exceptie pestele). Din fericire alimentele sanatoase: fructele, legumele, cerealele integrale, zarzavaturile etc. pot fi combinate in asa fel incat sa aduca un aport de proteine complete organismului. De exemplu daca asociem fasolei oricare dintre urmatoarele alimente: seminte, grau, orez, porumb, nuci sau alune, obtinem o proteina completa.

3. Carbohidrati
Rolul principal al carbohidratilor este acela de a furniza energie organismului,  fiind sursa principala de glucoza din sange. Glucoza este carburantul esential  pentru toate celulele si singura sursa de energie pentru creier si pentru globulele rosii.
Carbohidratii se gasesc exclusiv in alimentele vegetale (fructe, legume, oleaginoase etc.), exceptie facand lactatele, care sunt singurele alimente de origine animala care contin carbohidrati.
Sunt doua tipuri de carbohidrati: complecsi si simpli. Carbohidratii simpli, pe care ii cunoastem sub numele de zaharuri, includ fructoza (zaharul din fructe), sucroza (zaharul de masa) si lactoza (zaharul din lapte). Carbohidratii complecsi sunt si ei formati tot din zaharuri, dar sub forma unui lant lung si complex si se gasesc in legume, cereale integrale, mazare, fasole etc.. Este recomandat consumul preponderent de carbohidratii complecsi in dauna celor simpli care pot duce in timp la un numar mare de afectiuni, dintre care amintim diabetul. Alimentele rafinate contin cei mai multi carbohidrati simpli si sunt secatuite de vitamine si minerale importante pentru sanatate. Asadar de evitat pe cat posibil alimentele rafinate si procesate.

4. Grasimi
Se acorda o foarte mare atentie reducerii consumului alimentelor bogate in grasimi, desi organismul are nevoie de ele. Sa detailam putin: inca din timpul sarcinii grasimea este necesara pentru dezvoltarea creierului, ca mai tarziu sa creeze energie si sa sustina cresterea.  Este cea mai concentrata forma de energie pentru organsimul nostru. 1g de grasime are 9 calorii, in timp ce unul de carbohidrati sau de proteine are doar 4 calorii. Consumul excesiv de grasimi este de fapt problema, si asta pentru ca multe alimente rafinate si procesate contin cantitati mari de grasimi. Si cum alimentatia zilelor noastre este bazata in mare parte pe produse rafinate si procesate, de aici si excesul de grasimi care duce in timp la obezitate, boli de inima, cancer de colon, tensiune arteriala etc..

Grasimile sunt de mai multe feluri, si este bine sa intelegem cum actioneaza fiecare asupra organismului. Grasimile sunt formate din acizi grasi si sunt impartite in trei mari categorii de acizi grasi: saturati, mononesaturati si polinesaturati.

Acizii grasi saturati sunt regasiti in principal in produsele animale, cum ar fi carnea si lactatele. Ficatul foloseste grasimile saturate ca sa produca colesterol, de aici si cresterea colesterolului (LDL – colesterolul rau) in sange in cazul unei alimentatii bogate in grasimii animale.  Este recomandat un consum de acizi grasi saturati de maxim 10% din totalul caloriilor.

Acizii grasi mononesaturati se gasesc in principal in legume si in uleiul de masline, alune, rapita. Acesti acizi grasi scad LDL (colesterolul rau) fara a reduce HDL (colesterolul bun). Totusi scaderea LDL este destul de modesta, astfel fiind indicat un consum de 10-15% de acizi grasi mononesaturati din totalul caloriilor consumate.

Acizii grasi polinesaturati se gasesc in cantitati mari in proumb, soia, ulei de floarea soarelui si in majoritatea uleiurilor de peste. Aceste grasimi polinesaturate pot scadea nivelul total al colesterolului (scade si LDL si HDL).Este recomandat un consum de maxim 10% din totalul caloriilor.
Ar mai fi de spus ca grasimile trans (acizi grasi polinesaturati alterati prin hidrogenare – proces de solidificare a lichidelor vegetale in alimente solide ex.: margarina si concentratele) cresc LDL (colesterolul rau) si reduc HDL (colesterolul bun). Sunt inca necesare cercetari cu privire la grasimile trans, dar este recomandata evitarea consumului lor datorita rolului negativ pe care il au asupra colesterolului si pentru ca sunt acizi grasi alterati, care nu sunt recunoscuti cum ar trebui de organism si de aici pot aparea mult mai multe probleme de sanatate ex.: alergii si afectiuni autoimune.

In topul acizilor grasi cu efecte benefice asupra sanatatii se afla acizii grasi esentiali polinesaturati de tip Omega 3, Omega 6 si Omega 9. Acestia se numesc esentiali deoarece sunt necesari pentru sanatate dar organsimul nu-i poate sintetiza. Se gasesc in concentratie mare in creier, sunt necesari in dezvoltarea si functionarea creierului, o carenta de acizi grasi esentiali poate duce la scaderea capacitatii deinvatare si la pierderi de informatii. Mai mult decat atat, fiecare celula din organism are nevoie de acesti acizi grasi esentiali, fiind necesari si la reconstructia si producerea de noi celule. Sursele de acizi grasi esentiali sunt: ulei de peste, ueliul de rapita, uleiul de in, uleiul de alune de padure, nuci crude, uleiul de limba mielului, ulei de seminte de struguri, uleiul de primula, uleiul de susan, uleiul de soia. Pentru a beneficia de acesti acizi grasi esentiali uleiurile trebuie ferite de caldura, preparare sau procesare. De asemenea se pot lua suplimente sub forma de capsule.